Diana este fiica Marinei Ardelean, o femeie destoinica si hotarata, care si-a crescut copilul singura si se mandreste cu el. Le-am intalnit de nenumarate ori impreuna la intalnirile 121.unppluged, mai ales la cele de fitness, si m-am bucurat sa observ in timp legatura speciala si atat de frumoasa dintre mama si fiica. Ori de cate ori o intrebam de Diana, daca nu era prezenta la evenimente, Marina imi spunea ca e la o olimpiada sau ca studiaza pentru un test.
Anul acesta Diana a absolvit examentul de bacalaureat cu nota 10 si a obtinut o bursa de studii la o facultate din California. Sunt mandra de Diana, asa cum sunt mandra de perseverenta si daruirea Marinei. Sper sa fiti si voi mandri dupa ce aflati mai multe despre aceasta poveste de succes a unei adolescente si a mamei ei senzationale. Succes, Diana! Felicitari din tot sufletul! (Daniela Kammrath)
Diana Ardelean: VISURILE… Sunt cele mai frumoase lucruri din viata ta. Sunt cele pe care le inalti ca sa te inalte, cele care iti netezesc aripile si ti le indreapta spre locul promis, sunt cele care dau existentei scop si culoare, sunt cele care te hranesc cu viata, sunt cele care iti dau speranta de viata chiar si pe patul dezamagirii supreme, sunt cele pe care banii uneori le pot cumpara, dar nu le pot da intotdeauna viata sau stralucire. Unul dintre cele mai frumoase aspecte ale adolescentei este acel sentiment ca lumea ti se asterne la picioare – toate usile sunt deschise, toate cararile promitatoare. Este momentul in care luam decizii foarte importante cu privire la cine suntem si cine vom fi. Scoala generala nr. 56 Jose Marti am absolvit-o cu 10 ca sefa de promotie, avand o invatatoare extraordinara, d-na inv.
Elisabeta Dragomir, care mi-a indrumat primii pasi spre matematica, In gimnaziu am avut norocul de a avea un mentor exceptional, pe profesoara de matematica Dana Radu. In perioada aceea am lucrat mai mult sub indrumarea dansei, la clasa si suplimentar pentru pregatirea olimpiadei. D-na Radu a reusit sa creeze o atmosfera foarte placuta si sa ne faca sa ne gandim cu adevarat la probleme. Poate parea simplu, dar nu este. Sa fii cu adevarat absorbit de o problema si sa te gandesti la ea ore in sir este foarte greu pentru un elev de gimnaziu. Am lucrat din placere, dar au fost momente in care presiunea concursurilor si a olimpiadei isi puneau amprenta asupra mea; nu imi era usor sa-mi stapanesc emotiile.
Am avut ocazia sa studiez mai departe primind bursa de studii la Liceul teoretic International de informatica Bucuresti la clasa de olimpici, unde cu totii eram constienti de nivel, de competitia dintre noi, ne cunosteam ca ‘adversari ‘, luptam an de an pentru a ne mentine in topul olimpicilor, tocmai de aceea am pus mare pret pe educatie. Nu m-am axat numai pe matematica, unde faceam pregatiri suplimentare fiecare pe profilul lui de olimpic (matematica, informatica, fizica, chimie), ci am incercat sa fiu la cel mai inalt nivel si la restul materiilor, terminand cu 10 ca sefa de promotie.
Consider ca diferenta de cateva sutimi, chiar si o jumatate de punct intre doi elevi, la un concurs, examen, bacalaureat, olimpiada, chiar intrarea sau nu, la o facultate de top, nu reflecta intotdeauna realitatea; se poate sa ai o zi mai buna sau nu, depinde cine iti corecteaza lucrarea, daca ai cazut pe subiect sau ai o sclipire extraordinara, ce destin si sansa ai. „Geniul inseamna 1% inspiratie si 99% transpiratie!”. Thomas Edison, celebrul inventator, a spus acest lucru.
Acel gram de noroc, pe langa faptul ca inveti si esti capabil, poate sa-ti influenteze foarte mult drumul in viata. Si acele mici sutimi pot influenta premiul pe care il primesti, admiterea ta in lot, in facultate… Sunt multe emotii, sentimente de fericire si dezamagiri pe care le-am simtit in toti acesti ani, pe care nu le pot exprima in cuvinte. Tin sa multumesc tuturor mentorilor care au aparut in viata mea in acesti ani, de la fiecare am avut ceva de invatat, indiferent de domeniu. Toate activitatile extrascolare pe care le-am facut mi-au imbogatit cunostintele si m-au pregatit cat de cat pentru viata.
Cele mai citite articole
La ICHB in clasa olimpicilor, toti 15 am visat sa ne largim orizonturile studiind in afara, iar dintre multele destinatii de studii, una dintre cele mai indepartate, dar si mai tentante, sunt Statele Unite ale Americii, unde am aplicat la mai multe colegii si unde am fost si admisa, dar in final am ales CALTECH (California Institute of Technology) unde am primit bursa de 92%. Eu, deoarece situatia financiara a familiei este una medie pentru Romania, am depins foarte mult de ‘financial aid ‘care se obtine destul de greu, tinand cont de situatia de criza la nivel mondial.
Pentru a aplica la o universitate de top din lume trebuie sa incepi pregatirile de la inceputul clasei a –XI-a, cand trebuie sa-ti dai examenele Tofel si SAT (matematica, fizica, engleza) la care trebuie sa iei punctaje maxime sau spre maxim. Acestea sunt un fel de bacalaureat international. Bussines Insider a publicat un nou clasament al universitatilor din intreaga lume, pentru anul universitar 2011-2012, top realizat de publicatia britanica The Times si institutia media Thomson Reuters. Primele zece pozitii sunt dominate de marile universitati americane si britanice.
Potrivit top-ului, cea mai buna universitate din lume este California Institute of Technology, urmata de Harvard, dupa ce anul trecut locurile au fost ocupate invers. A fost un moment de rascruce si in adolescenta mea, m-am pregatit pentru arhitectura, cursuri suplimentare de geometrie descriptiva si desen artistic, chiar am intrat la Universitatea din Bath din Marea Britanie cu cel mai bun program pe arhitectura, insa in Europa nu primesti bursa, ci finantare de la statul englez pentru studii, pe care o returnezi in rate dupa ce te angajezi, iar restul costurilor sunt enorme pentru o persoana cu salariu mediu din Romania.
Parintii nu ma puteau sustine. De aceea, chiar daca m-am pregatit doi ani pentru arhitectura dar in paralel nu renuntasem la matematica, aplicand si in state si primind bursa, m-am decis sa studiez in S.U.A. matematica, iar aceasta hotarare sper sa-mi aseze viata pe un alt fagas decat cel pe care cred ca l-as fi urmat daca as ramane in tara, unde momentan eu nu vad o schimbare in bine in invatamant sau in Marea Britanie unde costurile sunt substantiale (in jur de 1500 lire pe luna), fara imprumutul pentru scolarizare.
Nu e intotdeauna usor sa identifici acele momente din viata care vor ajunge sa ramana intiparite in amintiri pentru totdeauna. De multe ori, in mijlocul trairilor, al evenimentelor, nu ai timpul sau dispozitia de a te distanta de curgerea intamplarilor pentru a reflecta la ceea ce se petrece; dar mai tarziu te surprind acele amalgamuri complexe de simturi si sentimente – amintirile, si, ca o holograma, iti dau ocazia sa revizitezi momentele care poate ti-au schimbat viata sau te-au marcat profund. M-au fascinat intotdeauna citatele matematicianului Grigore Moisil, iar unul dintre preferatele mele este „Exista si matematici pure, si matematici aplicate.
In matematicile pure, cercetatorul face cum trebuie, ce poate; in matematicile aplicate, face ce trebuie, cum poate”. Studentii internationali sunt primii care ajung in campus, inaintea sosirii celorlalti, si asta pentru ca ei au un statut cu adevarat special la unele universitati din State. La o adica, ei sunt cei care vin cu cele mai multe bagaje, si de aceea au nevoie de mai mult timp sa se acomodeze. Nu ma refer la geamantanele unde trebuie sa-ti incapa, de bine de rau, hainele pe un an de zile, precum si alte obiecte indispensabile. Nu. Ma refer la bagajul cultural si lingvistic. In SUA, studentii internationali sunt o parte indispensabila a unui campus care se respecta pentru ca ei imbogatesc experienta educationala a colegilor lor prin simpla lor prezenta.
Sistemul de invatamant din Statele Unite iti ofera foarte multa flexibilitate in alegerea cursurilor, astfel incat ai ocazia sa iti formezi tu propriul tau drum. Sper sa am un drum frumos, sunt convinsa ca o sa fie foarte multe munca, insa atata timp cat o sa-mi faca placere sa studiez la un nivel inalt ceea ce am ales, o sa fie OK. Am mai fost in SUA la doua scoli de vara, una pe matematica la Santa Cruz si una pe arhitectura la Urbana University, perioada in care am vazut ce inseamna seriozitatea si faptul ca daca incerci sa-ti depasesti limetele esti rasplatit, munca ta e apreciata asa cum meriti. Imi pare rau ca o sa fiu departe de cei dragi, de mama, insa tehnologia moderna: skype, email o sa ma aduca virtual aproape de ei. :) Multumesc mult tuturor celor care au aparut in viata mea de-a lungul anilor, sunt convinsa ca orice intalnire nu a fost intamplatoare si am avut de invatat. „SUCCESUL inseamna sa ai CURAJUL, DETERMINAREA si DORINTA de a deveni ceea ce ai fost menit sa devii.”
George Sheehan Marina Ardelean, mama Dianei: Copiii sunt ca fluturii care zboara in vazduh. Unii se inalta mai sus decat altii, insa fiecare cat de bine poate. De ce sa-i comparam intre ei? Fiecare este diferit, special si frumos pentru mama lui. Probabil ca majoritatea oamenilor ii vad pe cei ca Diana ca pe niste tocilari antisociali care nu ies din casa si care nu fac altceva in afara de scoala. Din fericire, sunt niste adolescenti perfect normali, care si-au ales ca prioritate sa se dezvolte intelectual si sa priveasca viata cu seriozitate. Asa ca Dianei ii plac lucrurile care le plac tuturor adolescentilor: sa piarda vremea la calculator, sa iasa cu prietenii sau cu mine la film, teatru, opera, in excursii, sa asculte muzica, sa mearga la sala si sa faca sport, plimbari in parc, cu rolele. Intotdeauna am incurajat-o sa incerce orice ii face placere, sa cunoasca din toate domeniile. Ce au invatat-o olimpiadele si concursurile?
Sa munceasca pentru ce isi propune, sa reziste conditiilor de competitie si sa reactioneze bine atat la reusite, cat si la esecuri. Viata nu poate fi presarata numai cu lucruri frumoase, chiar daca toti ne dorim acest lucru pentru noi si copiii nostri. Trebuie sa traim in realitate. Lacrimile de fericire si mandrie ca mama sunt cuvintele pe care inima nu le poate rosti si pe care le doresc tuturor parintilor. Eu i-am dat viata acum 19 ani, dar ea mi-a oferit mult mai mult, pentru asta exist si ii multumesc.
